Rezumat: Organizarea retelei de vai este cea care impune definitivarea morfologica a teritoriului, construind anumite modele de relatii, care iau in considerare o serie de parametri, cum ar fi cei climatici, tectonici, eustatici si glacioeustatici, nivele de baza locale si regionale, morfodinamica locala. Concretizarea lor se reflecta in peisaj prin diferentieri structurale si cantitative ale rezultatelor evolutiei vailor la nivelul teraselor. Un exemplu in acest sens este bazinul Topologului care se suprapune peste 3 unitati morfostructurale cu dinamica diferita: grupa Muntilor Făgăraş, Subcarpatii Argesului si ai Valcii, respectiv Piemontul Cotmeana. Analiza pozitiei, numărului, fizionomiei si structurii teraselor actuale, a modului in care reteaua hidrografica, evoluand, s-a impus in peisaj permite identificarea si urmarirea unor modele cu particularitati diferite pe cele trei sectoare drenate de raul Topolog. Astfel, in sectorul montan evolutia vaii a impus remanieri hidrografice, in cel subcarpatic, o adancire pe traseul initial, iar in sectorul piemontan modificari prin deplasari laterale impuse de amplitudinea înălţării şi grosimea mai mare a depozitelor piemontane in paralel cu existenţa unor arii de subsidenţă în lungul Oltului.