fg
Volum XII |

Evaluarea calităţii peisajului în sistemul rural Ţara Almăjului din Banatul montan (România), în perioada 1990-2010

Rezumat: Ţara Almăjului reprezintă una dintre entităţile teritoriale de tip “ţară” din România şi singura de acest fel din Banatul montan. Este un sistem regional pur rural în care ierarhia şi centralitatea sunt cele două atribute considerate tipice pentru cele 31 de sate care definesc componenta de habitat a regiunii. Poziţia geografică a Ţării Almăjului constituie principalul element de restrictivitate în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunii şi stabilirea interrelaţiilor cu sistemele regionale învecinate, aspect care a înscris-o în categoria peisajului rural montan. Din această cauză, practicile economice nu cunosc o diversificare accentuată, bazându-se doar pe valorificarea resurselor locale (în special forestiere şi agricole). Acest aspect a cauzat o accelerare a impactului antropic asupra peisajului şi componentelor sale, rezultând transformări în tipologia peisajelor rurale almăjene.  Modificările apărute le-am identificat în urma calculării unor indicatori de evaluare a calităţii peisajului pentru o perioadă de 20 de ani, luând ca an de referință, anul 2010. Rezultatele obținute (indicatorul de naturalitate – 0.56, densitatea populaţiei – 15.1 locuitori/km², presiunea umană prin terenuri agricole – 2.84 ha/locuitor, neagricole – 4.54 ha/locuitor  şi forestiere – 4.35 ha/locuitor, indicatorul de mediu – 1.5) redau starea actuală a mediului din sistemul rural Țara Almăjului, evidențiind practic antropizarea tot mai accentuată a peisajelor rurale montane după schimbarea regimului politic şi trecerea la economia de piaţă, în special prin acţiuni de defrişări masive. Inventarierea situaţiei actuale a calităţii peisajului şi a modificărilor apărute în peisaj în regiunea studiată ar trebui să deţină un rol foarte important pentru comunitatea rurală montană almăjană, în vederea identificării unor măsuri de protecţie a ecosistemelor în scopul asigurării procesului de dezvoltare durabilă, în special a ecosistemelor forestiere, cel mai puternic afectate și care dețin cel mai important rol în menținerea echilibrului ecologic.

Volum X |

Tipuri şi surse de poluare a pânzei freatice în localitatea Sânmihaiu German (judeţul Timiş) – analiză preliminară

Rezumat: Apa potabilă din satul Sânmihaiu German, situat la cca. 15 km SV de oraşul Timişoara, este poluată. Pânzele de apă freatică sunt contaminate cu sulfaţi, nitriţi şi amoniu de către micile ferme din localitate. Lor li se adaugă deversările libere de ape termale uzate ale ştrandului din localitate. Studiul s-a bazat pe 22 de eşantioane de apă, însoţite de chestionare. Analiza chimică s-a făcut în laborator. Metodele de cartografie digitală au pus în evidenţă disparităţile spaţiale în ceea ce priveşte poluarea fiecărei pânze freatice în parte. Concentraţia de amoniu şi nitriţi din ultima perioadă este mai mică decât acum cca două decenii, când agricultura intensivă la nivel de CAP se baza pe utilizarea îngrăşămintelor chimice. Poluarea continuă însă din surse nemonitorizate.