Rezultatele unui studiu pe termen lung cu privire la un bazin hidrografic experimental din sudul Italiei
Rezumat: Bazinele hidrografice împădurite oferă o gamă largă de beneficii. De fapt, acoperirea cu pădure afectează răspunsul hidrologic al unui bazin, regularizează volumul de apă din sol prin procese de interceptare, infiltrare, și evapotranspiraţie. Despăduririle poate să influențeze în mod semnificativ bilanțul apei la scara locala și scara bazinului hidrografic. Înțelegerea relației dintre vegetație și scurgere este vitală pentru a evalua efectele despăduririi asupra răspunsului hidrologic, precum și pentru a identifica cele mai bune practici de management într-un bazin hidrografic. Scopul prezentului studiu a fost de a evalua rolul pădurilor în procesele hidrologice care au loc într-un bazin hidrografic cu pădure de pin calabrian (Pinus laricio Poiret). În plus, analiza a implicat, de asemenea, studii de absorbție de carbon a pădurilor. Din 1986 bazinul hidrografic Bonis a fost echipat și au fost măsurate precipitațiile, scurgerea, precipitația interceptată şi căzută de pe frunze, și unii parametri climatici. Recent, în scopul de a studia dinamica circuitului carbonului și apei (pentru evaluarea măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice), precum și pentru a se obține informații cu privire la cantitatea de apă utilizată de plante, a fost instalat un turn cu tehnica covarianței Eddy. Studiul a vizat analiza precipitațiilor și interacțiunea dintre suprafața împădurită și precipitația interceptată şi căzuta de pe frunze și scurgerile după un tratament de rărire. De asemenea, cu tehnica covarianței Eddy, au fost efectuate investigații privind emisiile de CO2 și evapotranspiraţiei. Rezultatele au arătat o creștere (de peste 50%) a scurgerii în bazinul după rărirea pădurii (50% din tulpinile care corespund cu 30% din suprafața de bază), în condițiile în care înainte și după rărirea pădurii, nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește precipitațiile. În special, după rărirea pădurii, coeficientul de scurgere a crescut de la 0.21 la 0.29 în perioada de toamnă-iarnă, în timp ce în sezonul de vara s-a schimbat de la 0.16 la 0.41. Rezultatele acestui studiu au evidențiat efectul practicii silvice asupra răspunsului hidrologic, arătând astfel că o gestionare corespunzătoare a pădurilor, poate avea un rol-cheie în gestionarea apei la scara bazinului hidrografic.