fg
Volum XIII |

Globalizare şi reconversia spaţiului urban. Studiu ce caz: Serviciile comerciale în România

Rezumat: Concentrarea tot mai mare a veniturilor populaţiei în capitală şi în oraşele mari a determinat dezvoltarea de produse şi servicii specializate, precum şi localizarea de unităţi comerciale. Acest tip de localizare pare însă să fie condiţionat de segregarea socială tot mai evidentă, prin limitarea cererilor şi conturarea unor segmente preferenţiale de beneficiari. Astfel s-au evidenţiat noi tipuri de externalităţi urban-rural, direct proporţionale cu segregarea socială şi culturală, externalităţi ce condiţionează capacitatea de absorbţie a fluxurilor globalizante la nivelul sistemului urban românesc. Astfel, puternica segregare financiară care există în rândul populaţiei urbane, ca urmare a restructurării activităţilor industriale, determină limitarea pătrunderii fluxurilor globalizante. Chiar dacă la nivel local produsele culturii de consum au un potenţial ridicat de penetrare, accesul populaţiei la acestea continuă să fie limitat. Cultura globală tinde astfel să se combine cu o cultură endemică, grefată pe sărăcie, cea ce contribuie la degradarea calităţii vieţii şi favorizează apariţia subculturilor urbane şi a criminalităţii organizate. Investiţiile financiare reprezintă astfel premisa localizării celor comerciale. Potenţialul pieţei de desfacere constituie factorul determinant pentru amplasarea de investiţii comerciale, reprezentate de obicei prin lanţuri de magazine înfiinţate de companii transnaţionale. Amplasarea şi extinderea în teritoriu a acestor unităţi comerciale este strâns corelată cu localizarea unităţilor bancare, dependentă la rândul său de segregarea spaţială a populaţiei în funcţie de nivelul veniturilor obţinute. Astfel, cea mai mare frecvenţă a unităţilor comerciale mari este în marile oraşe, centre de polarizare cu funcţii macro-regionale, cu o dinamică economică pozitivă, ce pot asigura o piaţă de desfacere suficient de competitivă, atât din punct de vedere financiar cât şi al cantităţii de mărfuri operate, asigurând astfel profitabilitatea investiţiei. Pe de altă parte, segregarea financiară est/vest se reflectă direct proporţional şi în segregarea localizării investiţiilor comerciale, acestea fiind amplasate mai ales în Bucureşti şi în marile oraşe din regiunile centrale şi vestice – Transilvania, Banat şi Crişana.