fg
Volum XII |

Vechile hoteluri ale Transilvaniei: resurse turistice culturale

Rezumat: Călătorind prin istoria hotelurilor din Transilvania, descoperim persistenţa anumitor poveşti care fascinează şi azi sute de oaspeţi veniţi din întreaga lume. Hotelul ca şi unitate turistică cu funcţia sa principală de cazare, a apărut şi s-a impus în spaţiul urban, îndeosebi datorită dezvoltării comerţului. Un argument în acest sens este acela  că în Transilvania, primele hoteluri încep să funcţioneze în oraşele-târguri, în zona centrală a oraşelor, în apropierea târgurilor la: Sibiu, Cluj-Napoca şi Braşov. În timp, funcţionalitatea hotelurilor cunoaşte o altă dimensiune. În prezent, această unitate de cazare poate reprezenta în sine un obiectiv turistic. Turistul secolului 21 este în căutarea valorilor trecutului, a vechilor poveşti şi experienţe pe care noile şi modernele hoteluri construite nu le pot oferi pentru că nu dispun de un trecut de secole care să construiască propria lor poveste. Vechile hoteluri ale Transilvaniei pot fi considerate resurse ale turismului cultural datorită arhitecturii lor, a unicităţii lor şi a perenităţii poveştilor lor. Studiul de faţă îşi propune să identifice hotelurile din perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, din principalele oraşe ale Transilvaniei, unităţi turistice care pot reprezenta resurse turistice de seamă ale turismului cultural din regiunea studiată.