fg

Subscribe2


 

Volum XI |

Tendințe ale modificării acoperirii terenurilor în cadrul pășunilor montane abandonate. Studiu de caz: Masivul Măgura Marga (Carpații Meridionali)

Rezumat: Păstoritul a fost principala activitate a locuitorilor din regiune astfel încât, pe o suprafață de numai 750 de hectare, au existat simultan 16 stâne. In ultimii 20 ani se constată o abandonare treptată a pășunilor montane care a dus la apariția unor modificări ale acoperirii terenurilor, observate în principal în apropierea limitei superioare a pădurii. Scopul lucrări este identificarea tendinței generale de modificare a acoperirii terenului prin metoda change-detection utilizând imagini satelitare Landsat TM pentru intervalul de timp 1988 – 2011. Deasemenea, o analiză detaliată bazată pe cercetări de teren și aerofotograme de înaltă rezoluție spațială a fost făcută în arealele unde s-au detectat modificări importante. Analiza hărților istorice a permis înțelegerea transformărilor survenite în acoperirea terenurilor în ultimii 70 de ani. Rezultatele demonstrează că procesul de creștere a biomasei vegetale este o tendință generală pentru ultimii 23 de ani. Fenomenul este dominant pe mai bine de 88% din suprafață. Intensitatea mică a transformărilor se datorează în principal intervalului de timp relativ scurt de când pășunile au fost treptat abandonate. Modificări majore apar pe versanții cu expoziție sudică datorită topoclimatului specific versanților însoriți, în arealele în care limita superioară a pădurii a fost în trecut mult coborâtă altitudinal prin defrișare, precum și în vecinătatea limitei superioare a pădurilor de molid. S-au observat și areale în care nu apar modificări evidente ale limitei superioare a pădurii, cu frecvență mai mare pe versanții nordici și vestici, în apropierea limitei superioare a pădurilor de fag. Limita superioară a pădurii este încă una antropică dar, în cazul în care se va meține tendința actuală de regenerare a pădurii, aceasta va evolua spre o limită climatică.