Rezumat: Dificultăţile înregistrate în sistemul de sănătate, după 1989, sunt generate, în principal, de lipsa resurselor materiale şi umane şi de consecinţele fireşti ale stagnării procesului de reformă, care au influențat negativ repartiţia serviciilor medicale în cele două medii, urban şi rural, din Țara Severinului. Furnizarea și accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calități a vieții, dar și pentru dezvoltarea economica si sociala, în special a zonelor rurale. Acestea, mai ales cele cu populație dispersată (zona montană și de podiș din Țara Severinului), reprezintă provocări unice pentru gestionarea și utilizarea serviciilor medicale. Necesitatea îmbunătăţirii sprijinului acordat grupurilor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în locuri izolate (Marga, Negrușa, Moisești), sau a bolnavilor care necesită în mod obligatoriu dializă de 3 ori pe săptămână. Nivelul scăzut de dezvoltare economică a generat probleme legate de existența, calitatea și accesibilitatea serviciilor de asistență socială și în special în cadrul serviciilor de îngrijire temporară sau permanentă. Actualele măsuri de reformă se adresează atât restructurării modului de organizare şi funcţionare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii, dar şi în sensul dotării și reutilării unităților sanitare, asigurarea de tehnică medicală de ultimă oră, dublată de un proces de formare continuă a personalului medical şi a personalului de îngrijire. În prezent, prin Programul de Dezvoltare Locală 2006-2013, cu ajutorul fondurilor structurale europene, se dorește elaborarea și aplicarea unui program special pentru modernizarea dispensarelor comunale, asigurarea acestora cu medici, crearea de puncte farmaceutice şi farmacii săteşti, eliminarea navetismului medicilor şi asigurarea de condiţii concrete pentru ca medicii şi cadrele sanitare să se integreze în comunităţile locale.