fg
Volum VIII |

Noţiuni privind legatura dintre relief şi sol în regiunea estică şi nord-estică a Câmpiei Române

Rezumat: Studiul de faţă are ca scop interpretarea modului în care caracteristicile geomorfologice ale regiunilor estice şi nord-estice ale Câmpiei Române, influenţată de mişcările de subsidenţă, este reflectat în învelişul de sol. Pentru realizarea acesteia, s-a folosit Harta Solurilor României, scara1: 200.000 şi cartarea de teren, inventariind învelişul de sol la nivelul clasei, tipului şi parţial subtipului. În zona menţionată, situată între Argeş şi Siret, în afară de soluri (cernoziomuri, faeoziomuri si preluvosoluri roscate), geneza lor este declanşată de condiţiile bioclimatice caracteristice stepei, silvo-stepei şi zonei nemorale; se dezvoltă de asemenea soluri cu caracter zonal şi azonal. Astfel, prezenţa unor câmpii de umplere a impus expansiunea notabilă a solurilor dezvoltate pe depozite fluviatile recente (aluvisoluri). În acelaşi timp, altitudinea şi intensitatea redusă a reliefului a impus un nivel freatic ridicat, care este mineralizat în multe zone şi, în consecinţă, anumte soluri sunt afectate de hidromorfism (gleisolurile şi subtipurile gleice) şi salinizare (solonceacuri şi subtipuri salinice; soloneţuri şi subtipuri alcalice). Altă caracteristică a regiunii studiate este legată de prezenţa anumitor soluri îngropate sub depozitele aluviale şi proluviale. Calcularea indexului topografic- pedogenetic (Florea, 1997), ca raport între solurile azonale şi zonale, accentuează influenţa pregnantă a condiţiilor locale de la subsidenţa câmpiilor Buzăului şi Siretului Inferior faţă de serii de câmpii mai înalte (Râmnic, Galaţi).